Copilaşi drăgălaşi

Recent mă întorceam cu trenul din Vatra Dornei. În compartiment cu mine, chiar pe locul din faţa mea, la 88, era un copil blond cu ochi albaştri-cenuşii... o dulceaţă de fată! Mama sa avea ochii căprui şi părul şaten, iar tatăl ochii verzi-kaki spre căprui şi părul şaten închis. Din aşa părinţi, copil blond cu ochi albaştri-cenuşii, o splendoare! Fetiţa avea părul blond şi lung prins într-o codiţă jucăuşă...vârfurile aveau o nuanţă de de blond platinat superbă! Ceva mai târziu s-a aşezat şi tatăl pe acelaşi loc, 88, apoi şi-a luat fetiţa în braţe într-un mod protector...

Chiar în aceeaşi călătorie, la dus spre Vatra Dornei, am văzut în acelaşi vagon al trenului personal în care mă aflam şi eu o familie de nemţi. Mai întâi l-am remarcat pe el, care părea desprins de pe Columna lui Traian, avea părul şaten deschis (cam ca al meu) şi ochi de un albastru clar. Abia când s-a stricat locomotiva şi am rămas ceva mai multă vreme în staţia Molid, l-am auzit citindu-le probabil o poveste în germană copiilor lui: nişte băieţei cu ochi albaştri şi un păr blond deschis superb! Soţia avea părul şaten spre cenuşiu şi ochii tot albaştri. O familie foarte simpatică, iar întâmplarea a făcut că i-am revăzut încă de vreo două-trei ori cât am stat prin Vatra Dornei.

Nu le-am făcut nici o poză. Am fotografiat însă mai demult o fată care mi s-a părut şi ea foarte drăguţă, tot blondă cu ochi albaştri, într-un autobuz de prin Suceava.

Şi iată încă o fotografie a unui alt copilaş superb, surprins în Moldova Nouă.

O dedicaţie pentru toţi copiii albi blonzi cu ochi albaştri:

Landser – Arisches Kind